Dana Patrascu - Eu recunosc...

Vineri, 29 Ianuarie 2010 12:02

Familie - Poezii si povesti

Evaluare utilizator: / 0
Cel mai slabCel mai bun 

Mulţi încearcă să se-ascundă, dîndu-se sloiuri de gheaţă,
Dar, de-i iei cu binişorul, de fapt toţi au măşti pe faţă,
Îşi doresc la gura sobii dragostea să îşi dezmierde
Sau cearceaful să le fie întins pe-un cîmp cît mai verde,
Mulţi ar vrea să aibe-n braţe floarea cea mai înflorită,

Dar n-au timp să recunoască, spun c-au inima-mpietrită.
Îmi spun că n-aş fi la modă, c-aş pune suflet prea mult...
Îi privesc pe toţi vitejii, cîteodată chiar i-ascult
Cum se dau ei mari cucernici, călcînd inimi în picioare,
Se laudă cu tăria, nerecunoscînd cît doare,
Depărtarea cînd se iscă, născînd lacrimi şi suspine,
Mă jignesc, îmi rîd în spate, însă mulţi simt ca şi mine,
Cînd iubirea, ca un virus ucigaş îi încolţesc...
Eu recunosc, am curajul, să susţin cît te iubesc.

Sursa: Autor - Dana Patrascu