Terapie

Vineri, 21 Ianuarie 2011 09:16

Exact cum spuneam... sunt la terapie zilele astea...chiar cea intensiva as spune... am stat acasa mai bine de trei saptamani si cumva am reusit sa obosesc psihic si sa incep sa nu ma mai recunosc in anumite privinte... cand mi-au dat lacrimile degeaba mi-am dat seama ca e cazul sa ma ocup de mine si de linistea mea interioara...mi-am dat seama ca e cazul sa imi iau cateva momente de consiliere eu cu mine, sa ma reechilibrez si sa imi gasesc puterea de a merge mai departe, puterea de a face fata la tot ceea ce ma inconjoara... niciodata nu m-am gandit ca problemele altora ma vor afecta atat de mult incat sa nu mai am capacitatea necesara de a gandi aspectele propriei mele existente... cumva m-am gasit in mijlocul unor furtuni facand tot posibilul sa le calmez desi practic nu faceam parte din ele si doar le observam din exterior... felul meu sucit de a fi m-a impins catre ele si m-a determinat sa le tin piept si sa incerc sa alung norii si sa aduc cumva razele de soare la locul lor... din pacate nu am facut altceva decat sa imi creez propria furtuna din nimic al meu... am ramas fara energie si m-am trezit in miezul unor situatii care de fapt nu existau... mi-am construit scenarii peste scenarii gandind ca nu se poate ca eu sa nu am de ce sa ma stresez...

Ajunsa la capatul rabdarilor si cumva pierduta in sirul evenimentelor... aveam nevoie de acel wake-up call pe care l-am grabit putin... dar nu regret ca am facut-o! Era cazul! Se cerea neaparat! Cat de repede mi-am revenit si am realizat ca mi-am creat probleme din ceva ce nu exista... ca incepeam incet incet sa imi construiesc zidurile daramate in urma cu putin timp de teama unor aspecte care nici macar nu merita luate in seama...mai e mult pana departe insa si nu am reusit inca sa ma trezesc total din buimaceala ce ma cuprinsese... inca mai e cate ceva de rezolvat, mai e cate ceva de completat iar de data asta timpul este de partea mea...

Acum stiu ca nu voi pierde nimic...ba din contra... stiu ca rabdarea ne va face castigatori... pe mine si pe stim noi cine ...
Intotdeauna m-am ambitionat sa ies pe primul loc in competitiile vietii atunci cand mi-am gasit tinta... nu am ascultat impotrivirile nimanui si mi-am urmarit scopul in tacere fara sa mai precizez nimic... pierd o lupta insa razboiul...niciodata!
De data asta este la fel numai ca miza este din cele mai mari si eforturile vor fi pe masura!

Aveam nevoie de o terapie soc... de acel eu cu mine pentru a-mi recapata puterile, pentru a merge mai departe si a trece peste orice obstacol se va ivi oricand... acum, nu mai conteaza nimic... stiu ce am de facut si mai ales...cum sa actionez si cand... totul este planuit in cel mai mic detaliu posibil, cu punct si virgula asa cum imi place si cum trebuie sa fie! Nimic si nimeni nu imi poate sta in cale caci stiu cu ardoare ce trebuie sa fie...
Si pana la urma...nu conteaza mai mult ceea ce vrem, ceea ce ne dorim decat ceea ce vad cei din jur? Ne lasam influentati intotdeauna de conjuncturi fericite sau mai putin fericite si tindem sa ne traim viata si sa ne catalogam sentimentele in functie de situatii mai mult sau mai putin asemanatoare cand, de fapt... fiecare persoana este unica, fiecare relatie in sinea ei este unica si are particularitatile ei... niciodata nu iubim la fel, niciodata el nu este ca celalalt cum nici eu nu sunt ca ea... orice aspect, cat de mic este diferit de la o persoana la alta si cine stie mai bine decat tine ce este in sufletul tau, ce te multumeste, ce iti doresti si ce ai... nimeni!

Cine isi doreste sa iti fie bine si sa fii fericit mai mult decat iti doresti tu insuti? Nimeni... Asa ca... traiti simplu, nu puneti intrebari care nu isi au rostul, nu va indoiti de cel de langa voi doar pentru ca o fac altii, nu incercati sa cautati dedesubtul unor cuvinte menite sa exprime numai ceea ce sunt si nimic altceva... atunci cand iubim simplu, cand vedem lucrurile asa cum sunt, cand avem rabdare si gandim frumos, facem fapte bune si cautam bine... nu avem ce sa gasim decat bine, calm, iubire si rabdare...lucruri pe care cu totii ni le dorim si nu prea stim cum sa le obtinem iar cand le avem... nu stim cum sa le facem fata...

Increderea si respectul reciproc cantaresc enorm iar daca lipsesc... nu mai avem nimic... acorda-i incredere celui de langa tine, respecta-i viata si felul de a fi fara a incerca sa schimbi nimic si asta vei primi in schimb... iubeste curat si cu rabdare si asta vei avea in schimb...

Terapia mea se rezuma la momentele petrecute cu mine in sunetul muzicii perfecte si al tastelor si nimic nu imi place mai mult... ma regasesc, ma reinventez si nu am de gand sa ma schimb pentru nimeni si nimic... caci sunt asa cum sunt asa cum el este asa cum este si voi sunteti asa cum sunteti... iar daca va schimbati pentru cineva... acel cineva nu va va iubi pentru cine sunteti cu adevarat ci pentru ceea ce nu sunteti....



Sursa: Alina Maria Barac

Foto: spiritualhowto