Ups... daca ma saruta data viitoare?

Joi, 23 Decembrie 2010 09:39

Inalt, saten, ochi verzi de te hipnotizeaza, atitudine potrivita, politicos din cale afara ... este el, "Alejandro"...si norocul meu, nu stie numele meu de familie deci nu o sa apeleze la google sa afle cat mai multe despre mine deocamdata, nu are cont facebook si nu citeste blogul meu... as putea sa spun ca le are pe toate si in plus zambeste cuminte dar fermecator... este el, date-ul meu de seara trecuta...as putea sa spun ca am avut parte de o zi de luni plina avand in vedere ca s-a terminat azi dimineata pe la ora 3...nu va inchipuiti ca mi s-au trezit fluturasii din stomac tocmai acum inainte de Craciun...am zis ca nu ma indragostesc in perioada asta si nu am de gand sa ma dau peste cap pentru nimeni... dar, a fost interesant ca sa spun asa...

N-am mai avut de ceva vreme parte de o astfel de intalnire...cateva ore in care am vorbit cand unul, cand celalalt fara sa imi zboare mintea in alta parte, fara sa ma uit la ceas ori sa imi controlez telefoanele lasate intentionat in geanta. Am povestit lucruri de actualitate si ne-am adus aminte de sarbatorile acelea adevarate cu nostalgie, pline de poveste si caldura in suflet... a fost primul om caruia i-am povestit fara retinere ce iubeam la Craciunul copilariei si cat mi-l doresc din nou... din pacate, am convenit impreuna ca nimic nu mai este la fel ca inainte...

As putea sa spun ca este o combinatie de vechi si nou acest personaj, putin timid si old fashioned in ceea ce priveste intalnirile... fara aluzii de niciun fel, fara discutii legate de foste sau fosti, un fel de conteaza prezentul - bila alba la capitolul asta - are el ceva interesant care ma atrage si totusi nu imi dau seama ce... nu este deloc bad boy asa cum m-am obisnuit, nu a sarit pe mine si nici macar nu m-a tinut de mana, n-a incercat nimic... pur si simplu ne-am vazut, ne-am placut si restul e cancan... culmea, este foarte matur fata de ceea ce am crezut...

Este un fel de ... cel pe care l-ai intalni la biblioteca si te-ar aborda stangaci cu o remarca iesita din comun legata de ceea ce citesti si nicidecum spunandu-ti ca te cunoaste de undeva sau replici care mai de care mai idioate pe care le tot aud in ultima vreme din ce in ce mai des....

Nu pot sa nu ma gandesc la acest ceva nou de care spuneam ca am nevoie, parca intr-un fel imi pare rau ca nu a aparut mai dupa Sarbatori dar vedem noi ce facem... ma bucur totusi ca mi-a adus un pic de liniste in cele cateva ore cat ne-am vazut aseara... este atat de calm si eu atat de agitata ca nu imi pot imagina sa iasa ceva dar, pe de alta parte imi aduce aminte de o persoana pe care am pretuit-o atat iar acum nu mai este printre noi...

Zilele trecute ma intebam daca mai exista astfel de oameni, daca mai exista acel spirit adevarat al Craciunului, daca sufletele noastre se mai pot deschide zilele acestea ca atunci cand eram mici, daca mai suntem in stare sa credem in Mos Craciun si magia lui... ma intrebam daca mai suntem in stare sa facem fapte bune cu inima curata .... se pare ca DA... si nu pot decat sa ma bucur...

Iar dimineata, am gasit si mesajul de care aveam nevoie de la persoana potrivita... londonezul meu mi-a transmis urarile de rigoare si printre randuri cateva cuvinte pline de semnificatie: sa nu ma schimb niciodata pentru nimeni! Nimic mai adevarat si mai profund caci nu merita nimeni si nimic o astfel de schimbare... ar trebui sa nu ne vindem sufletul de dragul nimanui, ar trebui ca pentru fiecare sa existe acel cineva care sa ne culeaga bucatile imprastiate ale inimii frante, sa le puna la loc ca pe un puzzle, sa ia o particica din sufletul nostru si sa o schimbe cu a lui ... important este sa stie pe care sa o ia astfel incat sa se potriveasca in golul care trebuie.... sa modeleze acea particica intr-un mod perfect...

Poate ca sunt naiva sau mult prea romantica pentru zilele noastre insa cred cu tarie ca singuratatea nu este o boala ci un fel de camera de asteptare, sa ne vina randul la fericire, la iubirea eterna... drept pentru care nu pot sa fac altceva decat sa va sfatuiesc sa credeti in continuare in magia Craciunului si sa va indemn sa nu va schimbati pentru nimeni, sa va pastrati sufletul curat si sa il daruiti cui merita caci pana la urma sufletul este cel mai pretios dar cu care am fost inzestrati... nu-l vindeti ci daruiti-l cui si cand trebuie...

Cat despre misteriosul Alejandro... ups... daca ma saruta data viitoare?


Sursa: Alina Maria Barac

Foto: chictoday